Mi s-a părut cel mai frumos loc pe care l-am văzut vreodată, se apropie cel mai mult de o perfecțiune greu de găsit sau de atins – pe care mulți dintre noi o căutăm, conștient sau nu. Cred că aceasta insulă seamănă cel mai mult cu imaginea pe care eu o asociez cu paradisul. Într-adevăr, este o imagine-clișeu, dar și stereotipurile acestea au un sâmbure de adevăr, cel puțin când vine vorba de frumusețea naturii.
Sunt câteva locuri de aici pe care le pot trece cu ușurință pe lista mea de superlative.
Am ales Kuramathi pentru limba ei de nisip care se întinde, subțire și albă, în Oceanul Indian, în partea de vest a insulei. Visam demult să văd un astfel de banc de nisip și inițial aveam impresia că sunt foarte rare. De fapt, există foarte multe asemenea fâșii de nisip care se unduiesc în mare ori în ocean, inclusiv în Europa (Zlatni Rat pe Insula Brac din Croația, de exemplu).
Uitându-mă ulterior pe Google Maps am descoperit numeroase astfel de limbi de nisip în Maldive, dar și pe insule din Indonezia.
Pe mine m-a cucerit complet sand bank-ul din Kuramathi. Este unul dintre cele mai frumoase locuri de pe insulă și am mers să-l văd de vreo 3 ori (cel puțin comparativ cu alte insule din Maldive, Kuramathi este destul de lungă, având 1,8 kilometri, iar noi stăteam la o căsuță fix în partea opusă).
Am avut noroc și de fiecare dată bancul de nisip arăta diferit. Mi-e greu să aleg dacă petecul îngust de pământ mi-a plăcut mai mult la apus ori în miezul zilei, când soarele strălucea turbat deasupra noastră. La prânz era atât de multă lumină reflectată violent de miliardele de grăunțe albe de nisip din jur încât abia reușeam să-mi țin ochii deschiși.
Pe partea de sud a fâșiei se succedau câteva vile suspendate pe piloni deasupra apei turcoaz, iar pe partea cealaltă, la nord, un ponton înainta singuratic în nemărginirea Oceanului Indian.
În capătul extrem din vestul insulei, în vârful limbii de nisip, valurile oceanului se rostogoleau unele într-altele din sensuri opuse, de parcă două mări diferite se întâlneau în acest colț de lume.
În altă zi am văzut limba de nisip la asfințit. Soarele tocmai coborâse sub linia orizontului, colorând cerul și undele în roz, portocaliu, albastru, galben, purpuriu și o mulțime de alte nuanțe pe care sunt sigură că ochii mei nu puteau să le distingă. De la minut la minut lumina și întregul peisaj se schimbau: era ca un fel de pictură vie care își tot schimba paleta de culori în fața noastră.
Deoarece era ora refluxului, fâșia de nisip era mult mai lungă decât fusese în ziua anterioară, când o vizitasem la flux. Acum, pământul se scuturase de ape, iar nisipul se avânta până departe în ocean. Zeci de oameni porniseră la pas de-a lungul ei, pe sute de metri. Pe cei mai îndepărtați abia îi mai zăream, parcă plutind între apele cenușii ale oceanului și cerul acoperit de nori pufoși.
Poate părea ciudat că pun un restaurant printre cele mai frumoase locuri din Kuramathi, dar cred că Inguru oferă cea mai frumoasă priveliște de pe insulă (cu excepția limbii de nisip). Se află tot în jumătatea de vest a insulei, pe țărmul de nord (despre mâncarea de pe insulă am să vă povestesc într-un alt articol). Construit în trepte, restaurantul are mai multe terase cu mese mai aproape ori mai departe de ocean. Unele mese sunt chiar lângă apă, așa că poți să mănânci și în același timp să admiri coralii și peștii care se văd perfect prin apa clară și curată.
Lângă Inguru se înalță formele elegante ale altor două restaurante (The Reef și Farivahlu), iar mai departe se vede și un șir de vile pe piloni.
Pe insulă sunt 3 piscine-infinity. Cea mai frumoasă mi s-a părut cea de la Laguna Bar, care se află vizavi de restaurantul Farivahlu, deci tot în partea de vest a insulei.
Aici peisajul pare pictat în straturi de culoare de un penel nevăzut înnebunit după nuanțe de albastru: peste stratul bleumarin al apei din bazin vine dunga turcoaz a apei puțin adânci de la țărm; peste ea se așază apoi banda albastru închis a oceanului adânc, iar deasupra tuturor, precum ultimul strat al unui tort, stă azuriul sticlos al cerului.
Cele mai multe case construite deasupra oceanului se află pe țărmul de sud, însă există și două șiruri pe țărmul de nord al insulei. Pe cât de frumoase sunt, pe atât de scumpe (sunt cam duble sau chiar triple ca preț față de bungalow-urile de pe plajă la care am stat noi.
Dar arată minunat. Iar privitul nu costă nimic.
Text și fotografii: Andreea Dogar
Articol publicat inițial aici (www.andreeainasia.ro) și preluat cu acceptul generos al autoarei.
Andreea, despre sine: „Asia mi-a plăcut dintotdeauna și mi-am dorit să îi descopăr oamenii, peisajele, natura, tradițiile sau arhitectura. Pe blog povestesc toate experiențele și întâmplările pe care le-am trăit sau le voi trăi în călătoriile mele în Asia.”
